Senin, 08 Juli 2019


Historia Linux



Saida mak Linux sira?


Iha artigu ida-ne'e, ita sei aprende saida mak Linux ne'e, bainhira Linux ne ' ebé mai husi buat ida Linux distribuisaun ne ' ebé mak no balu kona-ba razaun sira-ne ' ebé Linux ne ' ebé mak hetan apoiu ba kandidatura no projetu sira kona-ba sistema operasaun sira seluk.
211 primeiru no Linux hanesan sistema operasaun ida. Sistema operasaun ida ne'e simplesmente ida rekolla kona-ba instalasaun ne ' ebé jere rekursu hardware no fornese ambiente ida ne ' ebé iha aplikasaun bele halai. Sistema operasaun permite kandidatura sira ba haloot informasaun, haruka dokumentu ba impresora, halo interaksaun ho uzuáriu no buat sira seluk.

Linux mak kernel ida. Normalmente, bainhira uza liafuan "Linux", nia refere ba sistema operasaun Linux tomak. Maibé, ida ne'e bele refere ba deit ba Linux kernel nune'e. Linux kernel mak sentrál ka laran kona-ba sistema operasaun. Ida ne'e ozonu sira-ne ' ebé tuur entre hardware no aplikasaun. Dehan dalan seluk, mak intermediáriu ida entre software, hardware. Maibé, iha sistema operasaun folin-boot ida, ita presiza seluk komponente aleinde kernel nian. Komponente hirak ne'e bele inklui sistema biblioteka, interfaces uzuáriu graphical, rekursu email, web browsers no programa sira seluk.

Torvalds, lino, kria Linux kuandu nia sai hanesan estudante iha siénsia computer studying Universidade Helsínkia. Iha 1991 sedu nia sosa ona ida IBM-kompatível pesoal computer ne ' ebé mai ho sistema operasaun MS-DOS. Lino, la satisfeitu ho MS-DOS no hakarak atu uza sistema operasaun UNIX hanesan nia mak ba iha Universidade.

Kuandu nia sai hodi hetan kópia UNIX ba uzu pesoál nia, nia hetan katak UNIX pelumenus karun sira ne ' ebé nia bele sosa ne'e kona-ba 5.000 dólar Amerikanu $. Tanba nia hakarak atu halai sistema operasaun hanesan UNIX nian ida kona-ba ninia computer pesoal, nia sai hodi kria Linux. Lino, no developers liu 100 resin ne ' ebé serbisu ba Linux kona-ba tuirmai kaben-naʼin ba tinan, no iha fulan-Marsu tinan 1994, versaun 1.0 Linux kernel fó sai.
Linux mak software fonte nakloke. Ida-ne'e signifika katak ema hotu-hotu bele uza, banati-tuir, estuda no muda software iha buat ruma ne ' ebé sira hili tan neʼe, kuandu kódigu fonte mak koʼalia fahe ho ema seluk. To'o ohin loron, ema rihun ba rihun halo ona progresu ba Linux. Ho di'ak Linux ne ' ebé livre no software fonte-nakloke, ne'e rezulta aumenta Linux distribuisaun. Iha kazu hotu-hotu, kódigu fonte livre, maibé iha kazu balun, distribuisaun ne ' ebé mak la livre – binaries, kódigu compiled mak la livre. Pur ezemplu, ita presiza atu selu fó lisensa atu bele halai-Mean Hat Empreza Linux. Maski nune'e, Hat Mean releases sira-nia kódigu ba fonte sira kona-ba ema ida atu download.

Dala ida tan, Linux la ' ós UNIX derivative. Nia mak hakerek husi mamuk. Maibé, ema barak kona-ba ukun-fuan ne ' ebé mak hetan iha Linux sira mós hetan iha UNIX. Se ita iha esperiénsia ruma kona-ba sistema UNIX, ita labele sei sente loos iha uma kona-ba sistema Linux ida.
Distribuisaun Linux ida mak Linux kernel no rekolla ida kona-ba instalasaun ne ' ebé hamutuk, kria sistema operasaun ida. Distribuisaun ida-idak iha ninia meta no objetivu iha área foku. Ita-nia desizaun kona-ba distribuisaun sei depende ba saida mak ó labele koko atu kumpre. Iha programa sira-ne ' ebé mak komersiál. Distribuisaun Linux komersiál sira-neʼe mak backed hosi empreza no ita bele sosa apoiu husi sira. Sira naun-komersiál Linux distribuisaun. Ida ne'e mak mai hosi komunidade voluntária. Ita iha Linux distribuisaun ne ' ebé destina ba utilizasaun server, ema seluk ne ' ebé destina ba utilizasaun desktop, balu neʼebé sira tau atensaun ba peskiza no siénsia. Iha neʼebá mak ema seluk ne ' ebé foka ba produsaun multimedia. Iha neʼebá sira kilómetru atus ba distribuisaun Linux.
DistroWatch.com mak portál ida ne ' ebé boot atu aprende kona-ba hotu-hotu iha disponivel Linux distribuisaun. "Distro" mak distribuisaun ne ' ebé badak. Iha neʼe iha distribuisaun Linux populár balu:
 Kódigu fonte
• RedHat Empreza Linux (RHEL)
 • Fedora
 • Ubuntu
• Debian
• SuSE Empreza Linux Server (SLES)
• OpenSuSE
• Linux mint/ Ortelaun

Dala ida tan, iha sira nian Linux distros atus ida. Sira-neʼe mak buat balu kona-ba distribuisaun Linux populár liu. Atu hetan ideia ida kona-ba loloos saida mak disponível, atu bá DistroWatch.com.

Tan neʼe, saida mak razaun sira ne ' ebé ita hakarak konkorre Linux balu?
Linux halai kona-ba plataforma hardware barak husi devices networking ne ba uzu ba telefoni atu komputadór pesoal no komputadór super mós. Sistema operasaun UNIX compete normalmente de'it halai kona-ba sira-nia hardware husi empreza sira. Porezemplu, HPUX de'it halai ba HP servidór, AIX de'it halai ba servidór IBM. Linux bele konkorre ba HP, IBM no servidór seluk. Linux dezenvolve kona-ba hardware PC ne ' ebé uza Intel processors. Durante tempu, Linux iha ona ported ba plataforma hardware barak liu duké kualkér seluk operasaun sistema.

Pegada ki'ik ba Linux permite atu konkore ba hardware boot ka sistema ligasaun metin. No mós, Linux koñesidu ba estavel, mak bele konvense no seguru. Ida-neʼe halo nia fonte ida ne ' ebé boot ba servidór sira ne ' ebé presiza atu kontinua ne'ebe la downtime.
Linux tradisionálmente ona uza ba kandidatura server. Linux bele uza hodi hala'o sitiu internet, hanesan servidór arkivu no mós halai software dadus. Linux la iha atu bele uza hanesan server ida maibé. Ema barak hetan Linux sai diʼak loron-loron operasaun sistema ida ne ' ebé mak sira uza kona-ba sira-nia desktops pesoál.
Linux sai livre. La ' ós de'it mak kódigu fonte disponivel livre, maibé imi bele halai Linux kona-ba ita-nia hardware la hetan selu kuota ida ne ' ebé lisensiamentu iha kazu sira ne ' ebé barak. Maibé, se ita-nia negósiu depende ba servidór sira ne ' ebé kandidata Linux, no ida komersiál Linux distribuisaun ne ' ebé ita selu no iha ema ida ne ' ebé bele fornese apoiu bele mós merese ita-nia uitoan.

Linux dispendioso normalmente la hanesan hanesan sistema operasaun UNIX compete. Linux ne'e mós livre iha sentidu katak ita bele uza ba objetivu ida, no ita bele modifika ida-neʼe hodi hatama ó-nia nesesidade, se imi tan neʼe, sira hakarak. Iha mos barak software livre kandidatura ne ' ebé halai iha Linux. Ema barak kona-ba kandidatura sira-ne ' ebé livre hakerek Linux hanoin.

Mai ita recap saida mak ita atividade ona iha artigu ida-ne'e. Primeiru, ita aprende katak Linux mak sistema operasaun ida. Bainhira ema ida hatete ba liafuan "Linux" la qualifier ida, liu-hosi posibilidade sira mak koʼalia kona-ba sistema operasaun tomak. Maski nune'e, Linux ne'e mós kernel ida. Kuandu ema koʼalia kona-ba Linux kernel, sira mak normalmente espesífiku no hatete: "ba Linux kernel."

Linux, ne ' ebé hetan iha sistema operasaun, hanesan intermediáriu ida entre hardware no software. Distribuisaun Linux sira hala'o Linux. Distribuisaun Linux ida-idak iha objetivu ida-ne ' ebé oin-oin no foku ida-ne ' ebé la hanesan uitoan. Ita-nia desizaun kona-ba distribuisaun sei orienta husi objetivu sira ne ' ebé ita koko atu kumpre.



Tidak ada komentar:

Posting Komentar

Hakerek ita bo'ot nia sujestaun ne'ebe la ses husi sistema operasau....?