Historia Linux
Saida mak Linux sira?
Iha artigu ida-ne'e, ita sei aprende saida mak Linux ne'e,
bainhira Linux ne ' ebé mai husi buat ida Linux distribuisaun ne ' ebé mak no
balu kona-ba razaun sira-ne ' ebé Linux ne ' ebé mak hetan apoiu ba kandidatura
no projetu sira kona-ba sistema operasaun sira seluk.
211 primeiru no Linux hanesan sistema operasaun ida. Sistema
operasaun ida ne'e simplesmente ida rekolla kona-ba instalasaun ne ' ebé jere
rekursu hardware no fornese ambiente ida ne ' ebé iha aplikasaun bele halai. Sistema
operasaun permite kandidatura sira ba haloot informasaun, haruka dokumentu ba
impresora, halo interaksaun ho uzuáriu no buat sira seluk.
Linux mak kernel ida. Normalmente, bainhira uza liafuan
"Linux", nia refere ba sistema operasaun Linux tomak. Maibé, ida ne'e
bele refere ba deit ba Linux kernel nune'e. Linux kernel mak sentrál ka laran
kona-ba sistema operasaun. Ida ne'e ozonu sira-ne ' ebé tuur entre hardware no
aplikasaun. Dehan dalan seluk, mak intermediáriu ida entre software, hardware.
Maibé, iha sistema operasaun folin-boot ida, ita presiza seluk komponente
aleinde kernel nian. Komponente hirak ne'e bele inklui sistema biblioteka,
interfaces uzuáriu graphical, rekursu email, web browsers no programa sira
seluk.
Torvalds, lino, kria Linux kuandu nia sai hanesan estudante
iha siénsia computer studying Universidade Helsínkia. Iha 1991 sedu nia sosa
ona ida IBM-kompatível pesoal computer ne ' ebé mai ho sistema operasaun
MS-DOS. Lino, la satisfeitu ho MS-DOS no hakarak atu uza sistema operasaun UNIX
hanesan nia mak ba iha Universidade.
Kuandu nia sai hodi hetan kópia UNIX ba uzu pesoál nia, nia
hetan katak UNIX pelumenus karun sira ne ' ebé nia bele sosa ne'e kona-ba 5.000
dólar Amerikanu $. Tanba nia hakarak atu halai sistema operasaun hanesan UNIX
nian ida kona-ba ninia computer pesoal, nia sai hodi kria Linux. Lino, no
developers liu 100 resin ne ' ebé serbisu ba Linux kona-ba tuirmai kaben-naʼin
ba tinan, no iha fulan-Marsu tinan 1994, versaun 1.0 Linux kernel fó sai.
Linux mak software fonte nakloke. Ida-ne'e signifika katak
ema hotu-hotu bele uza, banati-tuir, estuda no muda software iha buat ruma ne '
ebé sira hili tan neʼe, kuandu kódigu fonte mak koʼalia fahe ho ema seluk. To'o
ohin loron, ema rihun ba rihun halo ona progresu ba Linux. Ho di'ak Linux ne '
ebé livre no software fonte-nakloke, ne'e rezulta aumenta Linux distribuisaun.
Iha kazu hotu-hotu, kódigu fonte livre, maibé iha kazu balun, distribuisaun ne
' ebé mak la livre – binaries, kódigu compiled mak la livre. Pur ezemplu, ita
presiza atu selu fó lisensa atu bele halai-Mean Hat Empreza Linux. Maski
nune'e, Hat Mean releases sira-nia kódigu ba fonte sira kona-ba ema ida atu
download.
Dala ida tan, Linux la ' ós UNIX derivative. Nia mak hakerek
husi mamuk. Maibé, ema barak kona-ba ukun-fuan ne ' ebé mak hetan iha Linux
sira mós hetan iha UNIX. Se ita iha esperiénsia ruma kona-ba sistema UNIX, ita
labele sei sente loos iha uma kona-ba sistema Linux ida.
Distribuisaun Linux ida mak Linux kernel no rekolla ida
kona-ba instalasaun ne ' ebé hamutuk, kria sistema operasaun ida. Distribuisaun
ida-idak iha ninia meta no objetivu iha área foku. Ita-nia desizaun kona-ba
distribuisaun sei depende ba saida mak ó labele koko atu kumpre. Iha programa
sira-ne ' ebé mak komersiál. Distribuisaun Linux komersiál sira-neʼe mak backed
hosi empreza no ita bele sosa apoiu husi sira. Sira naun-komersiál Linux
distribuisaun. Ida ne'e mak mai hosi komunidade voluntária. Ita iha Linux
distribuisaun ne ' ebé destina ba utilizasaun server, ema seluk ne ' ebé destina
ba utilizasaun desktop, balu neʼebé sira tau atensaun ba peskiza no siénsia.
Iha neʼebá mak ema seluk ne ' ebé foka ba produsaun multimedia. Iha neʼebá sira
kilómetru atus ba distribuisaun Linux.
DistroWatch.com mak portál ida ne ' ebé boot atu aprende kona-ba
hotu-hotu iha disponivel Linux distribuisaun. "Distro" mak
distribuisaun ne ' ebé badak. Iha neʼe iha distribuisaun Linux populár balu:
• RedHat Empreza Linux (RHEL)
• Fedora
• Ubuntu
• Debian
• SuSE Empreza Linux Server (SLES)
• OpenSuSE
• Linux mint/ Ortelaun
Dala ida tan, iha sira nian Linux distros atus ida.
Sira-neʼe mak buat balu kona-ba distribuisaun Linux populár liu. Atu hetan
ideia ida kona-ba loloos saida mak disponível, atu bá DistroWatch.com.
Tan neʼe, saida mak razaun sira ne ' ebé ita hakarak
konkorre Linux balu?
Linux halai kona-ba plataforma hardware barak husi devices
networking ne ba uzu ba telefoni atu komputadór pesoal no komputadór super mós.
Sistema operasaun UNIX compete normalmente de'it halai kona-ba sira-nia
hardware husi empreza sira. Porezemplu, HPUX de'it halai ba HP servidór, AIX
de'it halai ba servidór IBM. Linux bele konkorre ba HP, IBM no servidór seluk.
Linux dezenvolve kona-ba hardware PC ne ' ebé uza Intel processors. Durante
tempu, Linux iha ona ported ba plataforma hardware barak liu duké kualkér seluk
operasaun sistema.
Pegada ki'ik ba Linux permite atu konkore ba hardware boot
ka sistema ligasaun metin. No mós, Linux koñesidu ba estavel, mak bele konvense
no seguru. Ida-neʼe halo nia fonte ida ne ' ebé boot ba servidór sira ne ' ebé
presiza atu kontinua ne'ebe la downtime.
Linux tradisionálmente ona uza ba kandidatura server. Linux
bele uza hodi hala'o sitiu internet, hanesan servidór arkivu no mós halai
software dadus. Linux la iha atu bele uza hanesan server ida maibé. Ema barak
hetan Linux sai diʼak loron-loron operasaun sistema ida ne ' ebé mak sira uza
kona-ba sira-nia desktops pesoál.
Linux sai livre. La ' ós de'it mak kódigu fonte disponivel
livre, maibé imi bele halai Linux kona-ba ita-nia hardware la hetan selu kuota
ida ne ' ebé lisensiamentu iha kazu sira ne ' ebé barak. Maibé, se ita-nia
negósiu depende ba servidór sira ne ' ebé kandidata Linux, no ida komersiál
Linux distribuisaun ne ' ebé ita selu no iha ema ida ne ' ebé bele fornese
apoiu bele mós merese ita-nia uitoan.
Linux dispendioso normalmente la hanesan hanesan sistema
operasaun UNIX compete. Linux ne'e mós livre iha sentidu katak ita bele uza ba
objetivu ida, no ita bele modifika ida-neʼe hodi hatama ó-nia nesesidade, se
imi tan neʼe, sira hakarak. Iha mos barak software livre kandidatura ne ' ebé
halai iha Linux. Ema barak kona-ba kandidatura sira-ne ' ebé livre hakerek
Linux hanoin.
Mai ita recap saida mak ita atividade ona iha artigu
ida-ne'e. Primeiru, ita aprende katak Linux mak sistema operasaun ida. Bainhira
ema ida hatete ba liafuan "Linux" la qualifier ida, liu-hosi
posibilidade sira mak koʼalia kona-ba sistema operasaun tomak. Maski nune'e,
Linux ne'e mós kernel ida. Kuandu ema koʼalia kona-ba Linux kernel, sira mak normalmente
espesífiku no hatete: "ba Linux kernel."
Linux, ne ' ebé hetan iha sistema operasaun, hanesan
intermediáriu ida entre hardware no software. Distribuisaun Linux sira hala'o
Linux. Distribuisaun Linux ida-idak iha objetivu ida-ne ' ebé oin-oin no foku
ida-ne ' ebé la hanesan uitoan. Ita-nia desizaun kona-ba distribuisaun sei
orienta husi objetivu sira ne ' ebé ita koko atu kumpre.

Tidak ada komentar:
Posting Komentar
Hakerek ita bo'ot nia sujestaun ne'ebe la ses husi sistema operasau....?